Cimitirul Mănăstirii Sihăstria

Publicat
29 Iun 2016

Cimitirul manastirii este asezat in locul actual de catre Parintele Cleopa, in anii 1944-1945, sfintia sa mutand aici ramasitele pamantesti ale calugarilor din cele trei cimitire existente pana atunci, unul dintre ele fiind asezat in jurul bisericii centrale.

Cimitirul manastirii este asezat in locul actual de catre Parintele Cleopa, in anii 1944-1945, sfintia sa mutand aici ramasitele pamantesti ale calugarilor din cele trei cimitire existente pana atunci, unul dintre ele fiind asezat in jurul bisericii centrale.

In cimitir lumineaza, precum o stea intre stele, mormantul Parintelui Cleopa. Dar nu straluceste printr-o lumina exterioara – desi fiii duhovnicesti, din evlavie, i-au pus in locul crucii modeste, de lemn, dorita de parintele, o frumoasa cruce de marmura – ci prin harul ce izvoraste din el. Parintele continua si acum sa pastoreasca si sa ajute, cu blandete si dragoste, pe cei care ii cer ajutorul.

La mormantul sfintiei sale vin zeci de credinciosi, care aprind o lumanare, se roaga pentru odihna sufletului sau, amintindu-si cu drag de neuitatele sale cuvinte si mai ales de nesfarsita dragoste a parintelui, care, ca o mama iubitoare, ii mangaia pe toti, mustra cand era nevoie, imbarbata, se ruga pentru toti, ca un bun pastor punandu-si sufletul pentru credinciosi.

Langa mormantul Parintelui Cleopa se afla mormantul Parintelui Paisie Olaru, un mare duhovnic al Moldovei, de asemenea vizitat de foarte multi pelerini.

Bineinteles ca in cimitir sunt ingropati multi nevoitori de taina, ale caror osteneli si nevointe numai Bunul Dumnezeu le stie. Despre unii dintre acestia citim in filele Patericului romanesc al Parintelui Ioanichie Balan: Ieroschimonahul Onufrie Frunza, un parinte al tacerii, al lacrimilor si al meditatiilor duhovnicesti, Monahul Marcu, un parinte ce a patimit pentru convingerile lui religioase 18 ani de inchisoare si s-a invrednicit de multe cercetari si mangaieri dumnezeiesti, fratii Parintelui Cleopa, Parintii Gherasim si Vasile, primul facand mii de metanii si dormind intr-un sicriu pentru a avea pururea cugetarea la moarte, iar al doilea invrednicindu-se sa fie chemat la cele ceresti de insasi Maica Domnului. Apoi Protosinghelul Ioanichie Moroi, un parinte mult postitor si nevoitor, binecuvantat de Dumnezeu cu mari daruri, Parintele Paisie Nichitenco, un calugar simplu, invrednicit de Dumnezeu cu darul rugaciunii celei de foc a inimii, Parintele Irineu Protcenco, un om al rugaciunii interioare, al pacii si al tacerii, mare iconar din Ucraina, care si-a gasit linistea la Manastirea Sihastria, unde a atins apogeul creatiei sale, impodobind cu icoane minunate paraclisul manastirii si multi alti parinti care ne indeamna sa le urmam credinta, sa nu uitam ca suntem trecatori pe acest pamant.

Cine are urechile sufletului deschise, aude ca ei, desi tac, totusi vorbesc, de multe ori zicandu-ne: „Ceea ce am fost noi ieri, sunteti voi azi, iar ce suntem noi azi, veti fi voi maine!”
 

Citește alte articole despre: cimitir, Mănăstirea Sihăstria