Biserica „Nașterea Maicii Domnului”

Biserica Nașterea Maicii Domnului

Biserica este construită în plan triconc, de dimensiuni reduse, cu o singură turlă aşezată pe naos. Este împărţi­tă în pridvor, pronaos, naos şi altar, având lungimea în exterior de 21,50 m, lăţimea la abside de 11 m şi înălţimea pe axul turlei de 20 m. Pereţii groşi de peste 1,25 m sunt lucraţi din piatră de râu, cu puţină cărămi­dă în partea superioară şi var hidraulic.

Intrarea se face prin partea de vest. Iniţial biserica n‑a avut pridvor, cel ac­tual fiind adăugat probabil în 1837, când s‑au efectuat şi alte construcţii la Sihăstria. Meşterul, dorind să realizeze un prid­vor deschis, inspirat poate după cel de la Mănăstirea Galata sau chiar Moldoviţa, l-a prevăzut cu şase ferestre, pentru a avea cât mai multă lumină. În anul 1988, cele două ferestre din partea de apus a pridvorului s-au zidit, pictându-se două icoa­ne mari în frescă: Acoperământul Maicii Domnului şi Naşterea Maicii Domnului, hramul mănăstirii. Din pridvor, o uşă ma­sivă de stejar, ferecată în fier forjat, duce în pronaos.

Pronaosul este secţionat de un arc trans­versal suspendat, care ar vrea să aminteas­că de vechea încăpere destinată morminte­lor. În prima parte, bolta este împărţită de un arc longitudinal în două calote sferice paralele, ceea ce constituie un detaliu rar în Moldova în ceea ce priveşte pronaosul. Ambele calote sunt susţinute de câte patru arcuri obişnuite.

Naosul este separat de pronaos doar printr-un arc proeminent. Constructorul renunţă intenţionat la obişnuitul perete despărţitor pentru a nu micşora spaţiul in­teriorului, şi aşa destul de restrâns; poate a avut în vedere şi faptul că era o biserică a unui schit cu totul izolat, destinată doar sihaştrilor iubitori de linişte.

Turla, în formă cilindrică, străpunsă de patru ferestre înguste, este susţinută de acelaşi sistem de arcuri moldoveneşti suprapuse pieziş, care preiau descărcă­rile tamburului şi se sprijină pe cei patru pandantivi. Ajuns în formă desăvârşită la bisericile Sfântului Ştefan cel Mare, acest sistem clasic de boltire este reluat întocmai şi la Sihăstria.

Absidele laterale, de formă semicilin­drică, sunt, ca de obicei, mai mici decât ab­sida centrală, dar dezaxate faţă de verticala turlei. Elementul din urmă constituie o ca­racteristică mai rară, întâlnită doar la unele biserici din secolele XVII şi XVIII. Absida altarului este prevăzută cu două nişe la­terale, adânc săpate în grosimea zidului, care ţin loc de proscomidiar şi diaconicon. Pentru a le putea realiza, constructorul a supraîngroşat pereţii laterali dintre abside, pe o lungime de aproape 3 m, fără ca prin aceasta să le diminueze zvelteţea.

Biserica este luminată prin cinci feres­tre, dintre care trei sunt fixate în axul ce­lor trei abside şi două în pronaos, la care se adaugă şi o fereastră de la proscomidiar. Turla, de formă cilindrică în exterior, ca şi în interior, se sprijină pe o bază octogonală, renunţându-se la baza stelată mai greu de executat. Ca ornamentaţie, turla prezintă în partea inferioară un brâu de ocniţe adânci, dispuse oblic. Biserica Naşterea Maicii Domnului, în afară de pridvor, din punct de vedere al planului şi al sistemului de boltire, aparţi­ne stilului clasic moldovenesc.

Catapeteasma, sculptată în lemn de tei şi poleită cu aur, după obiceiul vremii, da­tează din acelaşi an cu biserica. Deşi sim­plă în ansamblul ei şi eliberată de bogăţia greoaie a barocului, catapeteasma prezintă frumoase motive florale, rozete şi figuri ge­ometrice, inspirate fie din natura înconju­rătoare, fie din ornamentica populară. Pictura catapetesmei, de o vârstă cu sculptura, este executată în ulei cu deose­bit gust artistic, „cu cheltuiala sfinţiilor sale ieromonahul Calinic şi a schimonahiilor Fevronia şi Elisabeta Cuza, la anul 1827, luna iunie 15”. Repetarea cu fidelitate a câtorva icoane din catapeteasmă în vechea pictură murală ne face dovada că acelaşi artist a executat întreaga pictură. Pe lân­gă icoanele împărăteşti ale Mântuitorului Iisus Hristos şi Maicii Domnului cu Pruncul la piept, se remarcă Cina cea de Taină, unde apostolii sunt aşezaţi la o obişnuită masă rotundă, asemănătoare cu cele din casele ţărăneşti.

Se cuvine amintită aici şi icoana făcătoa­re de minuni a Maicii Domnului, adusă la Mănăstirea Sihăstria la începutul secolului al XX-lea. În timpul marilor secete, la cere­rea credincioşilor, ea era dusă în procesiu­ne de părinţii de la Sihăstria în satele dim­prejur, unde aducea ploaia neîntârziat.

Vechea pictură murală în tempera de­gradându-se în urma incendiului din 1941, biserica a fost pictată integral în in­terior în frescă, între anii 1986-1988, de Arhimandritul Vartolomeu Florea, pictor bisericesc din obştea mănăstirii, dimpreună cu ucenicii săi. În cea mai mare parte erminia veche a fost respectată, realizându-se în decurs de peste doi ani o pictură armonioasă, cald colorată, care reu­şeşte să înalţe sufletul către Dumnezeu.

La 16 octombrie 1988, în zi de duminică, a avut loc resfinţirea bisericii resta­urate. Slujba de resfinţire şi Sfânta Liturghie au fost săvârşite de Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Părinte Eftimie, Episcopul Romanului şi Huşilor, înconjuraţi de un numeros sobor de preoţi şi diaconi şi asistaţi de mii de credincioşi. Atmosfera duhovnicească a slujbei, timpul foarte frumos şi cadrul natural unic, au dat acestei zile un aspect sărbătoresc rar, ce va rămâne mult timp în memoria călugărilor şi a credincioşilor.

În biserică se afla o raclă de lemn sculptat, unde se găsesc o părticică din lemnul Sfintei Cruci, apoi părticele din moaștele mai multor sfinți: Sf. Ap. Andrei, Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Ierarh Spiridon, Sf. Mc. Haralambie, Sf. Ignatie Teoforul, Sf. Mare Mc. Gheorghe, Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Mare Mc. Pantelimon, Sf. Mc. Lavrentie, Sf. Varnava, Sf. Mc. Ioan Rusul, Sf. Procopie, Sf. Mc. Marina, Sf. Elefterie, Sf. Andrei, Sf. Mc. Paraschevi, Sfinți Părinți din Lavra Sf. Sava, Sfinții Cuv. Mucenici din Muntele Sinai, Sf. Cuv. Arsenie, Sf. Mc. Panaghiot, Sf. Cuv. Daniil, Sf. Martin de Tours, Sf. Cuv. Paisie, Natan și Sila, Sf. Cuv. Mc. Daniel, sfinți de la Pecerska – Sf. Damian, Ioan și Nicolae, Sf. Prunci uciși de Irod, de la cuvioșii din Lavra Sf. Teodosie, unul din Sf. Mc. Prov, Tarah și Andronic, și părticele de la diferiți sfinți necunoscuți.