După anul 1989 obştea Mănăstirii Sihăstria a sporit mult din punct de vedere numeric, astfel că s-a simţit nevoia construirii unei biserici mai mari şi mai încăpătoare, care să-i cuprindă pe toţi, şi călugări şi mireni. În anul 1995, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, în vremea aceea Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, s-au început lucrările la această nouă şi mare biserică.
Biserica Sfânta Teodora de la Sihla
Prin osârdia stareţului mănăstirii, Arhimandritul Victorin Oanele, construcţia a înaintat foarte repede, deoarece mulţi credincioşi au dăruit după putinţă cele necesare. Astfel, în data de 12 octombrie 1997, o mare bucurie a pricinuit tuturor sfinţirea Sfintei Mese din altarul noii biserici de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic de Constantinopol, PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, IPS Mitropolit Daniel, însoţiţi de un sobor de întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe surori, precum şi de un mare număr de stareţi şi preoţi de mir. Ca ocrotitoare a noii biserici a fost aleasă Sfânta Teodora de la Sihla, care s-a născut şi a trăit în apropiere, mai întâi pentru faptul că sfânta, fiind recent canonizată, în 1992, nu avea o biserică închinată ei, iar apoi din dorinţa de a aduce aici sfintele sale moaşte care se află acum la Kiev în Ucraina.
În 1998 s-a început pictura în frescă a interiorului bisericii, aceasta fiind finalizată în anul 2004. Pictorii fac parte din obştea Mănăstirii Sihăstria, fiind conduşi de Arhimandritul Vartolomeu Florea, iscusit pictor bisericesc, care şi-a început activitatea ca ucenic al Arhimandritului Sofian Boghiu de la Mănăstirea Antim – Bucureşti.
Din punct de vedere arhitectural, biserica este construită în plan triconc, cu o turlă centrală pe naos şi două turnuri laterale în partea dinspre apus. Este împărţită în nartex, pridvor, pronaos, naos şi altar, având lungimea în exterior de 42 m, lăţimea la abside de 22 m şi înălţimea pe axul turlei de 36 m. Construcţia este realizată din cărămidă pe cadre de beton armat, având şi un mare paraclis la demisol.
Intrarea în biserică se face prin partea de vest. Deasupra intrării se află şapte firide, împodobite cu icoane realizate în mozaic de aceiaşi pictori. Nartexul este prevăzut cu trei calote pe tavan şi sprijinit pe zece coloane cu capiteluri, îmbrăcate în marmură, dintre care două sunt angajate în zid. Accesul în pridvorul bisericii se face printr-o uşă masivă metalică, cu ornamente de bronz încastrate. Pridvorul este încadrat de două turnuri, deasupra lui fiind cafasul. Pronaosul are trei nave, una centrală şi două laterale, mai înguste. Nava centrală este prevăzută cu trei calote sferice, fiecare fiind înconjurată de o suprafaţă orizontală şi susţinută de câte patru pandantivi, sprijiniţi pe coloane. Pe navele mici, pe fiecare din pereţii laterali, în partea de sus, se formează trei arcade şi timpanele respective, iar sub fiecare arcadă se află câte o fereastră. Naosul este sprijinit pe patru coloane, din care două sunt angajate în peretele altarului. Turla Pantocrator, de formă cilindrică, are la bază patru timpane, despărţite prin patru pandantivi, iar în partea de sus se află patru ferestre. Cele două abside ale naosului sunt prevăzute cu două firide alungite spre altar și au câte o fereastră.
Altarul este separat de naos printr-o catapeteasmă monumentală, din stejar sculptat, executată de sculptorul Costică Moroiu din București. Altarul este spațios, permițând slujbe cu soboare mari.
Pe data de 7 august 2007, la prăznuirea Sfintei Teodora de la Sihla, biserica a fost sfințită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, înconjurat de un mare sobor de ierarhi, preoți și diaconi.