|
Dintre obiectele bisericesti ce se afla la Sihastria se pot aminti: o icoana mare ce reprezinta pe Maica Domnului cu Pruncul in brate, pictata pe lemn cu ornamentatie de ipsos, care dateaza din secolul al XVII-lea, o data cu intemeierea primei Sihastrii; Incoronarea Maicii Domnului, cu rama sculptata si pictata, din secolul al XVIII-lea, Maica Domnului incadrata de cele douasprezece praznice Imparatesti, Iisus Hristos Imparat, Fecioara Maria cu Pruncul, stand In picioare, Tanguirea Maicii Domnului si altele – toate din aceeasi epoca.
O icoana ferecata in argint – in afara de icoana centrala din biserica – este cea lucrata cu mult mestesug de „Porfiriii zugrav”, din 1797.
Dintre vasele liturgice, manastirea poseda printre altele: un chivot de plumb, probabil din secolul al XVIII-lea; un potir de argint compus din trei piese, din 1825; un alt potir de argint cu incrustatii, tot din 1825, si un mic chivot de argint, afierosit „Sihastrii de Vornicul Iordache Milescu in anul 1856”. Alte obiecte de argint mai pot fi amintite: doua cadelnite din 1825, doua catui cu icoana hramului incrustata pe maner, cu inscriptia „Ghenadie duhovnicul – 1850”, o Evanghelie ferecata in argint, cu urmatoarea inscriptie gravata pe margine: „Aceasta sfanta Evanghelie iaste a Sihastrii sfintei manastiri Secul 1850”, cateva cruci pe Sfanta Masa, din acelasi secol, sculptate de calugari si altele.
Manastirea Sihastria poseda si o mica biblioteca, cu peste o mie de volume, dintre care unele tiparite in secolele XVII-XVIII. Printre acestea se pot aminti: Indreptarea legii, tiparita la Targoviste in 1652; Evanghelie, tiparita la Ramnicu Valcea In 1746; Penticostar, tiparit la Bucuresti in 1748; Omiliile Sfantului Macarie, 1775; Biblia de la Blaj, 1795, si altele. Manastirea Neamt, cu renumita ei tipografie, nu uita sa-si inzestreze manastirile si schiturile aflate sub jurisdictia ei cu tiparituri noi. Desigur, „din tot ce iesea de sub tipar, se impartasea si Sihastria, ca o chinovie ce era sub ascultarea bogatei manastiri a Neamtului; aceasta avea grija a-i trimite de la cele mai de seama carti, pana la filadele de mai putina insemnatate”.
Pe langa alte ocupatii, calugarii de la Sihastria se indeletniceau si cu copierea si impodobirea cartilor, fie de cult, fie de invatatura patristica, incercand sa continue prin aceasta vechea traditie culturala a caligrafilor nemteni. Astfel, in anul 1778, ieromonahul Terapont scria de mana, „la Sihastria Sacului, in tara Moldovii”, „Cuvintele Sfantului Efrem Sirul”, spre a fi citite la trapeza. In anul 1808, „un alt prea frumos manuscris romanesc, ce cuprinde Mineiul pe decembrie, era adus la desavarsire de un monah strain de meleagurile noastre: „cu cheltuiala preacinstitului parinte Climent ieromonahu din manastirea Neamtul...”.
Un caligraf iscusit era si schimonahul Vasile, care a copiat in anul 1820 un interesant manuscris miscelaneu, cu culegeri filocalice din Sfintii Parinti despre rugaciunea mintii. Pe paginile 4-5 autorul face urmatoarea Insemnare: „Aceasta carticica este a lui Vasile Schimonah de la Sihastria Sacului”. Manuscrisul se pastreaza in prezent in biblioteca Manastirii Neamt, sub numarul 77.
|